Poezii

 SFARSIT

Razboaie si vesti de razboaie,
E tot ce-auzim pe pamant!
Poporul tau sfant se-convoaie,
Si striga;O Doamne,Tu nu vi curand?

Japonia isi plange si astazi,
Toti mortii-necati de talaz.
Caci Domnul cu mare dreptate,
Trimis-a acolo-un necaz.

Cutremure mari pe pamant,
Azi zguduie a lumii temelie,
Caci Domnul cel Mare si Sfant
Darama a lumii trufie!

Caci raul...azi bine-i numit!
Mandria cu cinste-i purtata.
Si binele rau..denumit.
Curvia e tot mai cautata.

Traim vremuri grele si tulburi,
Si Domnul e gata sa vina;
Priviti zi de zi inspre ceruri.
Caci Domnul coboara-n lumina.

Dar,hainele noastre-s patate,
De-a lumii mocirla si haos,
Si sabia,scutul...lasate,
Uitate demult intr-un caos.

Si lupta-i mai grea zi de zi,
Puterile noastre-s la capat.
Ce am zidit pe temelii?
E aur,argint...sau e cloaca?

Vine Isus! Cuvinte marete!
Dar tu "pocait" milenar:
Azi Domnul prin casa ta trece,
Pazita-i Cuvantul de "har"

Necazuri,probleme si lipsuri,
E tot ce-auzim zi de zi.
Caci Domnul trimite necazul,
Ca aur,argint...tu sa fi!

Azi pleca-ti genunchii cu drag,
Caci Domnul te-asteapta mereu.
In starea ta de pribeag...
Statut de sfintenie-ti va da Dumnezeu.

Stapane!Genunchii imi plec!
Si ruga-mi spre Tine se-ndreapta,
Te rog sa indrepti a mea fapta.
O Doamne!Te rog sa transformi,
Cararea mea stramba...in dreapta.

Caci Domnul a gata sa vina!
Mireasa sa-si ia,s-o rapeasca,
Fecioara,ai candela plina?
El vine pe nori...in Slava Cereasca!


    Lacrimi stinse

Senzatii stranii ma cuprind

Privind la bolta rece,sumbra.

Incerc sa gasesc fericirea

In lumea de tristete si umbra.


Iluzii oarbe cupriind a mea fiinta

Legandu-ma cu lanturi grele

Si intunerecul e tot mai dens

Si nu gasesc speranta in ele.


Privind in mine nu gasesc

Decat o rana adanca,de moarte

Incep sa nu mai simt ca traiesc.

Tristete,durere,au fost a mea parte.


Ma cutremur,implor si doresc

Ca tot ce-i murdar, in fiinta-mi zdrobita

Sa fie curat pe deplin.

Iar inima sa-mi bata fericita.


Prin El totu-i curat si sublim

Si lanturi ce strans ma legau

S-au rupt la Cuvantu-I divin.

Si-acum uitand neimplinirea

Ma simt fericit pe deplin!

     Dorinta.

O, Domnul meu, ma plec umil

In fata Ta, in noul an.

Doresc Cuvantul Tau maret,

In viata mea sa-L implinesc.

Dragostea Ta sa-mi umple viata

Mereu...in arsita torida...

Si seara, dar si dimineata.


Vreau haina-mi alba s-o pastrez,

Fara de pata, zbarcitura,

Iar tu sa-mi dai Etern Cuvant.

Apoi sa pot s-alerg...sa cant!

Si slava sa iti dau mereu...

O, Sfant si Bun...O, Dumnezeu.


Iubit parinte: nu doresc

Decat sa fiu ca Tine...

Iar lumea,dragoste sa vada,

In viata mea, pe-acest pamant

pribeaga.

Slavit sa fiI si-n acest an.

Parinte bun...O, Tata Sfant,

Te laud mereu...

Pe-acest pamant!


      Lasati-ma !

Lasati-ma sa merg la cruce.

Sa plang pentru clipele...

pierdute in nestire.

Sa inteleg imensitatea dragostei Lui

Maretia daruirii,a lepadarii de Sine,

a sacrificiului.

Sa cunosc Adevarul suprem

Sa ma lepad de mine

Sa ma umplu de El.

Apoi, cu rauri de apa vie,

curgandu-mi din suflet,

Sa ofer Apa celor insetati

de cautari si truda zadarnica!


     Astazi

Astazi Doamne ma plec,

Imi plec fiinta-mi plapanda,

Zdrobita de zadarnicia cautarilor mele...

A incercarilor de a te gasi...Doamne!

Firav,fara putere stau plecat,

Plecat in fata crucii.

Nu inteleg Doamne...

aceasta taina!

Jertfa,sacrificiuL,dragostea suprema!

Lacrimile din ochii Tai,

Ranile din palmele tale,

Si semnul din coaste.

Un fior ma patrunde,

Si trec prin mine toti anii zadarnici!

Vad...imi vad singuratatea,

Slabiciunea...fara Tine.

Si inteleg Doamne,da,inteleg...

Acolo la poala crucii,

Insemnatatea dragostei Tale,

a sacrificiului suprem.

Ma ridic cu ochii in lacrimi,

Cu inima franta...dar mantuit.


     Spre tinta


As fi vrut sa fiu o corabie

Sa lunec peste apele masurate de El

Sa plutesc spre un liman necunoscut

Si totusi cunoscut de veacuri

Marea,Cerul...si eu

Lasand totul in urma,alergand spre inainte

Chiar sfidand valurile,vanturile

Spre telul dorit..spre Limanul Ceresc

Drumul e lung

Sunt sleit de puteri

Catargele inimii mele sunt frante

Dorinta s-a dus,ma las purtat de valuri

Spre nicaieri!

Unde e Steaua calauzitoare?

Intunerecul e atat de dens..

Si lumina din mine e doar o suflare...

Spre zori...se zareste-o Lumina

Un Far...este El!

Odata cu El a aparut si speranta,
Si viata,si pacea
Si se zareste...Limanul!